Telefon
Cos cumparaturi 0 produse | 0 Lei

Blog / Carte

Detalii din cartea: Intrebarile cu talc ale regelui Milinda

Le-a fost scris sa se intalneasca. De ce? 0 spune povestea palpitanta care te asteapta in paginile acestei carti. Un rege de o inteligenta iscoditoare si un calugar care a ajuns la adevarata cunoastere printr-un concurs de imprejurari uimitor. Nu este doar intalnirea intre doua spirite stralucite, ci intre doua culturi care traiau vremuri de glorie - cea elena si cea budista.

Cuprinsul cartii „Intrebarile cu talc ale regelui Milinda”

Cartea I-a
Trecutul 7
1. Despre cetatea Sagala 7
2. Vietile anterioare 9
3. Regele Milinda 11
4. Revenirea zeului Mahasena in lumea pamantenilor 15
5. Asceza lui Rohana 17
6. Nasterea si educatia lui Nagasena 19
7. Initierea lui Nagasena 23
8. Preainaltul Assagutta 29
9. Plecarea la Pataliputta 30
10.Drumul spre Pataliputta 32
11.intalnirea lui Milinda cu Nagasena 35
Cartea II-a
Capitolul 1 43
1. Existenta omului 47
2. Numar sau fiinta 47
3. Diferite moduri de a discuta 48
4. intrebare si raspuns 48
5. Pregatirile intrevederii 48
6. telul retragerii din lume 51
7. Cauza renasterilor si secretul depasirii lor 52
8. Starile binefacatoare ale sufletului 54
9. Starile diferite ale sufletului duc la un rezultat unic 61
Capitolul 2 62
1. Legatura intre renasteri 62
2. Inteligenta, intelepciunea si eroarea 64
3. Senzatiile 67
4. Renasterea numelui si a formei 69
5. Mustrarea 73
6. Numele si forma 74
7. Ce este timpul? 75
Capitolul 3 76
1. Radacina timpului 76
2. Punctul de plecare 77
3. Despre creatie 79
4. Nimic nu se naste din nimic 79
5. Despre ego 81
6. Perceptiile organelor de simt si ale mintii 83
7. Despre perceptie si senzatie 86
8. Specificul senzatiei 86
9. Specificul recunoasterii 87
10. Specificul gandirii 87
11. Specificul constientei 88
12. Specificul intelegerii 88
13. Inseparabilitatea starilor de constiinta 88
14. Despre sare 90
Cartea III-a
indepartarea obstacolelor 91
1. Despre organele de simt 91
2. Inegalitatea dintre oameni 91
3. Rezultatele efortului 92
4. Puterea destinului 93
5. telul ultim 95
6. Existenta lui Buddha 96
7. Despre reincarnare 98
8. Unde este Buddha? 100
9. De ce ascetii se ingrijesc de trup? 100
10. De ce preceptele etice nu au fost toate revelate 
      dintru inceput, ci treptat? 102
11. De ce Buddha nu a fost la fel ca parintii sai? 103
12. Jocuri de cuvinte 103
13. Sfintirea lui Buddha 104
14. Despre patima 105
15. Unde salasluieste intelepciunea 106
16. Roata nasterilor si a mortilor 106
17. Despre memorie 107
18. Faptele bune 109
19. telul vietii religioase 110
20. Departarea dintre pamant si taramul lui Brahma 112
21. Elementele mentalului 114
22. Binele precumpaneste 115
23. Puterea mintii 116
24. Unitati de masura 116
25. Controlul respiratiei 117
26. De ce apa oceanului e sarata? 118
27. Divizibilitate 118
28. Existenta perceptiei, a mintii si a ego-ului 118
29. Distinctie 119
Epilog 121



Fragment din cartea „Intrebarile cu talc ale regelui Milinda”

—– Nagasena, care este insusirea reculegerii?
– Suprematia. Toate starile binefacatoare ale sufletului duc la reculegere; reculegerea este un munte, iar starile binefacatoare sunt pantele care duc in varf.
– Da-mi un exemplu.
– Toate barnele unei case duc spre coama acoperisului, sunt dedesubtul lui, coboara din el; el este recunoscut drept mai inalt decat ele. La fel este si cu starile de suflet si reculegerea.
– Da-mi exemplu printr-o alta comparatie.
– La fel ca regele care porneste la razboi cu armata sa formata din patru corpuri. El este comandantul intregii armate de elefanti, cai, care si arcasi. Cu totii il urmeaza si asculta de porunca lui. La fel este si cu reculegerea.
Preafericitul a spus:
 „O, credinciosilor, cultivati reculegerea, caci cel adancit in meditatie vede realitatea.”

– Nagasena, care sunt insusirile intelepciunii?
– Una este eliminarea, despre care am discutat deja, iar a doua este iluminarea.
– Cum este iluminarea insusirea intelepciunii?
– Cand se trezeste in inima, intelepciunea topeste intunericul ignorantei, limpezeste constiinta, face sa straluceasca lumina cunoasterii, aduce la iveala adevarurile sfinte. Ascetul dobandeste prin ea intelegerea perfecta a celor trecatoare, a durerii, a celor de dincolo de fiinta.
– Da-mi un exemplu.
– Daca aprinzi o lumanare intr-o odaie cufundata in intuneric, dizolva intunericul, face sa straluceasca lumina, reveleaza formele. La fel este si cu intelepciunea.

– Nagasena, cel care este inteligent este si intelept?
– Da, o, rege.
– Inteligenta este, deci, acelasi lucru cu intelepciunea.
– Da.
– Asta inseamna ca cel intelept nu poate gresi?
– Poate gresi in anumite privinte; in altele, nu.
– In ce privinta se poate insela?
– In ceea ce priveste lucrurile despre care nu a invatat niciodata, locurile pe care nu le-a vazut deloc sau cuvintele pe care nu le-a auzit pana acum.
– Si unde nu poate gresi?
– In privinta adevarurilor care sunt fructul cunoasterii launtrice, cele legate de schimbare, durere, transcendenta.
– Cum scapa de greseala?
– Eroarea dispare imediat ce apare intelegerea.
– Da-mi un exemplu.
– Este ca atunci cand intram cu o lumanare intr-o incapere cufundata in intuneric. intunericul dispare in prezenta luminii. 
– Si cum e cu intelegerea?
– Indeplinindu-si rolul, intelegerea dispare pe data. Dar ceea ce fiinta a obtinut gratie ei nu dispare.
– Da-mi, te rog, un exemplu cu privire la asta.
– Sa presupunem ca cineva doreste sa trimita o scrisoare in timpul noptii. intai cheama scribul, apoi aduce o lampa si dicteaza scrisoarea. Odata terminate toate acestea, lampa se stinge. Dar chiar daca lampa a fost stinsa, scrisoarea continua sa existe. La fel si intelegerea dispare, dar cunoasterea pe care aceasta a generat-o continua sa existe.
– Mai da-mi un exemplu.
– In tinuturile de rasarit taranii au obiceiul sa tina langa fiecare coliba cinci vase pline cu apa pentru stingerea incendiilor. Cand o casa ia foc, varsa cele cinci vase cu apa peste coliba si focul se stinge. Odata ce au stins focul, crezi ca taranii continua sa foloseasca acele vase?
– In mod sigur, nu. La ce le-ar mai folosi?
– Asemenea celor cinci vase cu apa sunt cele cinci insusiri - credinta, perseverenta, integritatea, reculegerea si intelepciunea, iar asemenea taranilor este ascetul. Pasiunile sunt asemenea focului. Focul este stins de cele cinci vase cu apa, pasiunile sunt inabusite de intelegere, iar odata inabusite nu mai renasc. 
– Da-mi un alt exemplu.
– Inchipuieste-ti un medic care ia cinci radacini medicinale, le piseaza impreuna, le da unui bolnav si boala este vindecata. Medicul se va gandi sa-i mai administreze inca o data acest remediu?
– Cu siguranta ca nu, la ce bun?
– La fel, o, rege, si pasiunile sunt distruse de cele cinci insusiri si doar cunoasterea pe care acestea au izvorat-o continua sa existe.
– Da-mi, te rog, un alt exemplu.
– Este asemeni unui luptator care pleaca la lupta cu cinci sageti ce-i sunt de-ajuns pentru a-si invinge dusmanul. Odata ce a castigat lupta va mai folosi el sagetile?
– Un raspuns foarte bun, Nagasena.

Produse relationate

Newsletter

Blog de carte